Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul actual al comunei precum și în zonele învecinate au scos la lumină mărturii care atestă continuitatea existenței unei populații încă din epoca bronzului. Obiectele de cult, uz casnic și așezările fortificate aparțin Culturilor: Monteoru, Cucuteni, Sântana de Mureș, Cultura Nouă.
Ocupațiile principale ale locuitoriilor acestei comune sunt aceleași până în epoca modernă : agricultura, creșterea animalelor, viticultura, vânatul, meșteșugurile, apicultura. Săpăturile arheologice au descoperit în zona satului Bărboasa în punctul numit „Racovana” o așezare din epoca bronzului. Tot în această zonă foarte bogată în centre arheologice s-au găsit resturi ceramice aparținind culturii Carpice sec. II-III d.C., așezări Hallsttatiene cu material de tip Ferigile Bârsești, ceramică și unelte prefeudale și feudale. În perioada năvălirii popoarelor migratoare evoluția așezărilor a fost sincopată datorită acestora, fapt care a făcut ca satele să fie în continuă mișcare.
În timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, Moldova era împărțită în trei părți: Țara de Sus, Țara de Jos și Basarabia. Satele de pe teritoriul de astăzi al comunei Oncești făceau parte din Țara de Jos, în 1714 sub domnia lui Mihai Racoviță aparțineau ținutului Putna, iar la 1900 făceau parte din județul Bacău plasa Traian.